Aparatul e pe perete din vara trecută, afară sunt câteva grade minus, iar în cameră merge un radiator electric care învârte contorul. Întrebarea e practică: butonul cu soarele de pe telecomandă încălzește camera mai ieftin decât radiatorul, și până la câte grade minus mai face treabă?

Răspunsul are trei cifre în el, nu una: puterea pe care aparatul o livrează la temperatura de afară din ziua respectivă, raportul dintre căldura dată și curentul consumat la exact acel punct, și minutele de degivrare în care nu livrează nimic, dar consumă. Toate trei sunt în fișa tehnică a modelului tău, nu în titlul de pe raft.

Ce nu găsești mai jos: valori de COP inventate pentru aparatul tău și un cost în lei pe oră scos din cap. Găsești formula, tabelul cu care o aplici și lista cu ce trebuie cerut vânzătorului înainte să plătești. Cu articolul deschis pe telefon poți cere fișa tehnică punct cu punct.

Când dai pe căldură, aparatul devine pompă de căldură aer-aer

Pe răcire, unitatea din cameră ia căldura din aer și cea de afară o aruncă în stradă. Pe încălzire, o vană cu patru căi inversează sensul agentului frigorific: schimbătorul de afară devine cel care absoarbe căldura din aerul rece, iar cel din cameră o cedează. Aparatul nu fabrică deci căldură, o mută dintr-o parte în alta.

De aici vine singurul avantaj real față de o rezistență electrică: pentru 1 kWh de curent consumat poate livra în cameră mai mult de 1 kWh de căldură, pentru că diferența e luată din aerul de afară. Aerul de la minus 5 grade are încă energie de extras. Problema nu e că afară „nu mai există căldură”, ci că, pe măsură ce temperatura scade, aparatul o scoate din ce în ce mai greu și plătește diferența la contor.

Concret, performanța pe încălzire nu depinde de cât de tare sufli în cameră, ci de ce se întâmplă la unitatea de afară. Un aparat aer conditionat cumpărat pentru vară poate funcționa foarte bine pe încălzire în octombrie și foarte prost în ianuarie, cu aceleași reglaje.

Ce se întâmplă cu puterea între +7 °C și -15 °C

Cifra de putere pe încălzire pe care o vezi în fișă, de obicei în kW, e măsurată la o temperatură exterioară de referință de +7 °C. Nu e o alegere de marketing, e punctul de testare din standard. Consecința e importantă: puterea aceea e valabilă pentru o zi de toamnă, nu pentru ziua în care ai nevoie de ea.

Între +7 °C și -15 °C, patru lucruri se întâmplă în același timp:

• aerul mai rece cedează mai puțină căldură pe același schimbător, deci puterea termică livrată în cameră scade;

• diferența de temperatură pe care aparatul trebuie să o urce, de la aerul de afară până la aerul cald suflat în cameră, crește, iar compresorul consumă mai mult pentru fiecare kWh de căldură;

• apare bruma și apoi gheața pe schimbătorul exterior, deci intră degivrarea, care taie din media orară;

• sub o anumită temperatură, controlerul limitează compresorul sau îl oprește. Aceea e limita de funcționare pe încălzire, declarată de producător pentru modelul exact, nu pentru serie.

Peste toate se pune temperatura de proiectare, adică valoarea pentru care se calculează necesarul de căldură al unei case în zona respectivă. Cele două curbe merg în sens opus: casa cere maximul de căldură exact în ziua în care aparatul livrează minimul. Un aparat dimensionat după puterea de la +7 °C poate fi subdimensionat la temperatura de proiectare, chiar dacă vara răcea camera fără efort.

Ce ceri în fișa tehnică, punct cu punct

Cere-le în scris, pe mail, înainte de comandă. Dacă vânzătorul nu are tabelul, nu ai cum să estimezi nici puterea, nici consumul.

1. Capacitatea de încălzire nominală, minimă și maximă, la +7 °C și la temperaturi negative, pe puncte, nu o singură cifră.

2. COP la fiecare punct din tabel, nu doar SCOP-ul de pe etichetă.

3. Limita inferioară de funcționare pe încălzire, pentru codul exact al modelului.

4. Dacă unitatea exterioară are tavă de condens încălzită și rezistență de carter.

5. Lungimea minimă și maximă a traseului de cupru și cantitatea de agent frigorific încărcată din fabrică, ca să știi de la ce lungime trebuie completat.

Degivrarea: minutele în care aparatul nu livrează căldură

Pe încălzire, schimbătorul de afară e mai rece decât aerul din curte. Vaporii din aer condensează pe aripioarele lui și îngheață. Stratul de gheață izolează, aparatul pierde putere, iar controlerul intră în degivrare: inversează temporar circuitul și topește gheața cu căldură luată din casă. În minutele acelea nu ai căldură în cameră, ventilatorul interior stă, dar compresorul consumă. Kilowații aceia intră pe factură fără să încălzească nimic.

Contraintuitiv, degivrarea nu e cea mai deasă la ger. Gheața se face cel mai repede în jurul lui zero grade, cu umezeală mare sau ceață, adică în dimineața aceea moale de noiembrie când crezi că aparatul ar trebui să meargă perfect. La ger uscat, aerul are puțină umezeală de depus, dar acolo te lovește altceva: puterea scăzută.

Ce vezi afară în timpul ciclului: abur care iese din unitate, apă care curge, uneori un led sau un simbol de degivrare pe unitatea interioară. E funcționare normală, nu defect. Ce nu faci: nu ciocănești gheața de pe aripioare cu nimic metalic, pentru că aripioarele se îndoaie și schimbătorul se perforează ușor, și nu împachetezi unitatea exterioară în husă cât timp o folosești, pentru că îi tai aerul exact când are nevoie de el.

Partea de care uită toată lumea e apa. Vara, condensul curge din unitatea interioară. Iarna, pe încălzire, curge din cea exterioară, și îngheață sub ea. Dacă unitatea stă pe consolă la nivelul solului sau direct pe pardoseala balconului, faci gheață pe unde calci. De aceea unitatea se ridică de la sol, cu spațiu liber dedesubt și scurgere liberă, și nu se lasă să intre în zăpadă cu ventilatorul.

COP, SCOP și cât consumă efectiv într-o oră

COP e raportul dintre căldura livrată și curentul consumat, la un punct de temperatură anume. SCOP e media pe un sezon de referință, calculată pentru o zonă climatică standard. SCOP e bun la comparat două aparate între ele, în aceleași condiții. Nu e bun la estimarea facturii tale, pentru că sezonul tău și casa ta nu sunt cele din calcul.

Pentru consumul orar, formula e scurtă: consum (kWh pe oră) = căldura cerută de cameră (kW) împărțită la COP la temperatura de afară. Dacă în cameră trebuie 2 kW de căldură ca să ții temperatura, iar fișa dă COP 3 la temperatura din ziua respectivă, aparatul trage 0,67 kWh într-o oră de funcționare continuă.

• Căldură cerută de cameră

  Radiator electric (raport 1)

  Aer-aer la COP 2

  Aer-aer la COP 3

  Aer-aer la COP 4

• 1 kW

  1,00 kWh pe oră

  0,50 kWh pe oră

  0,33 kWh pe oră

  0,25 kWh pe oră

• 2 kW

  2,00 kWh pe oră

  1,00 kWh pe oră

  0,67 kWh pe oră

  0,50 kWh pe oră

• 3 kW

  3,00 kWh pe oră

  1,50 kWh pe oră

  1,00 kWh pe oră

  0,75 kWh pe oră

Valorile de COP din tabel sunt ipoteze de calcul, ca să vezi cum se mișcă rezultatul, nu măsurători pe un model anume. Pune în locul lor COP-ul din fișa aparatului tău, la temperatura de afară din ziua respectivă.

Pentru lei pe oră, înmulțești kWh pe oră cu prețul din factura ta, în lei pe kWh, cu tot cu taxe și distribuție. Nu iau prețul din cap: tarifele diferă de la un furnizor la altul și de la un contract la altul, iar o cifră greșită acolo strică tot calculul. Ia-o de pe factură și înmulțește. Dacă vrei același exercițiu pe partea de răcire, unde cifrele de consum sunt mai ușor de urmărit, e detaliat separat în articolul despre cat consuma un aer conditionat.

Două corecții la calculul de mai sus, ca să nu te trezești cu factura mai mare decât estimarea. Prima: la temperaturi negative, COP-ul din fișă e mai mic decât cel de la +7 °C, deci consumul crește tocmai când stai mai multe ore pe încălzire. A doua: media orară reală include ciclurile de degivrare, care consumă fără să livreze. Socotește cu marjă, nu la limită.

Aer-aer față de calorifer electric, pe același criteriu

Ca să compari corect, ai nevoie de un singur criteriu: câți kWh de curent consumă fiecare pentru 1 kWh de căldură livrat în cameră. Un radiator sau un convector electric are raportul unu la unu, indiferent cât e afară: 2 kW de putere înseamnă 2 kWh într-o oră de funcționare continuă. E previzibil și nu se degradează la ger.

Unitatea aer-aer are raportul variabil, dar cât timp lucrează în regim de pompă de căldură rămâne peste unu, adică sub consumul radiatorului pentru aceeași căldură. Cât de mult sub, o spune COP-ul din fișă la temperatura zilei, nu părerea nimănui. Aici se termină comparația pe cifre și începe comparația pe utilizare.

Când aer-aer chiar înlocuiește caloriferul electric:

• în camera în care e montată unitatea interioară, nu în casă în general;

• la funcționare lungă, cu temperatura setată constant, nu la porniri și opriri de câte 20 de minute;

• în sezonul de tranziție și la temperaturi moderate, unde COP-ul e cel mai bun;

• ca sursă de completare peste o instalație principală, ca să nu porniți centrala pentru o singură cameră.

Când nu îl înlocuiește: sub limita de funcționare din fișă, în camerele despărțite de uși închise, pe hol și în baie, unde nu ajunge aerul suflat, și atunci când vrei căldură instantanee într-un punct, pentru că radiatorul dă căldură din prima secundă, iar aparatul are nevoie de timp să urce temperatura camerei. Apă caldă menajeră nu produce în nicio variantă.

Dacă îți trebuie căldură în toată casa, nu într-o cameră

O unitate aer-aer nu e sistem de încălzire pentru o casă cu multe camere. Dacă discuția e despre încălzirea întregii locuințe, se mută pe un generator cu agent termic și calorifere: o centrala pe peleti pentru toată casa, o soba pe peleti pentru camera mare sau o centrala termica pe gaz, dacă ai racord. Aer-aer rămâne bun exact acolo unde e montat.

Ce se vede în lista de produse și ce trebuie cerut separat

Titlurile de produs spun capacitatea în BTU sau în kW și clasa energetică. Reține un lucru: clasa afișată, de tipul A++, e clasa la răcire. Nu spune nimic despre puterea sau eficiența pe încălzire la minus 10 grade. Ca reper de conversie, 12.000 BTU sunt aproximativ 3,5 kW.

• Model și cod

  Capacitate declarată

  Preț listat

  Disponibilitate

• LDK Aeolus, cod 3039

  4,1 kW

  1669,74 lei

  în stoc

• Arielli, cod 3247

  12.000 BTU, aproximativ 3,5 kW

  1620,00 lei

  indisponibil

• Gree Pulsar, cod 3473

  12.000 BTU, aproximativ 3,5 kW

  2038,98 lei

  indisponibil

• Mitsubishi Heavy Industries Nyoko Plus, cod 3625

  12.000 BTU, funcție încălzire și răcire

  2399,00 lei

  indisponibil

• LDK Aeolus ProDesign, cod 3568

  18.000 BTU, 5,3 kW

  2907,00 lei

  indisponibil

Ce se vede în tabel: prețurile stau într-un interval strâns pentru capacități apropiate, iar cifra care ar decide alegerea pe încălzire, puterea la temperaturi negative, nu apare în niciun titlu. Ea vine doar din fișă. Verifică și disponibilitatea în ziua în care comanzi, pentru că stocul se schimbă mai repede decât un articol.

Din selecția de mai sus, singurul marcat în stoc la data scrierii, cu 4,1 kW declarați, adică o capacitate peste clasa de 12.000 BTU. Înainte să comanzi, cere tabelul cu puterea și COP-ul la temperaturi negative, plus lungimea maximă de traseu.

La dimensiuni și compatibilități, măsoară înainte, nu după livrare: distanța reală dintre poziția unității interioare și cea exterioară, pe traseul pe care poate merge cuprul, nu în linie dreaptă prin perete; spațiul liber în fața și deasupra unității exterioare, cerut în fișă; peretele pe care o prinzi, pentru greutatea din fișă; și pe unde iese condensul, iarna și vara.

Ce mai cumperi pe lângă aparat și cine are voie să monteze

Prețul aparatului e o parte din cost. Restul, pe listă, ca să nu-l descoperi la montaj:

• suport de perete zincat sau consolă pentru sol, dimensionat pe greutatea unității exterioare; iarna, un suport care ridică unitatea de la sol nu e lux, e ce te scapă de gheață dedesubt;

• kit de instalare: țeavă de cupru pe două diametre, izolată, cablu de interconectare, tub de condens, coliere. Kiturile vin la lungimi fixe, iar traseul real se măsoară înainte, altfel plătești o completare de agent frigorific;

• canal decorativ, dacă traseul merge aparent pe fațadă sau pe perete;

• pompă de condens, dacă nu poți da pantă naturală la scurgere;

• circuit electric dedicat, cu protecție proprie în tablou, executat de electrician autorizat;

• vacuumarea instalației și proba de presiune: nu sunt obiecte, sunt operații plătite, dar fără ele aparatul lucrează cu umezeală în circuit și moare devreme;

• pentru folosire pe încălzire, verifică dacă unitatea exterioară are tavă de condens încălzită din fabrică. Dacă nu are, o ridici pe suport și lași scurgerea liberă, nu improvizezi o rezistență acolo.

Un lucru de scos din calcul, ca să nu cumperi degeaba: antigelul pentru instalații cu chillere, de exemplu codul 4786, nu are ce căuta la un split aer-aer. Acolo nu circulă apă, circulă agent frigorific. Antigelul e pentru circuite cu apă, adică pentru cu totul alt tip de instalație.

Circuitul frigorific și partea electrică nu se fac în regie proprie

Manipularea agentului frigorific e o lucrare reglementată, care cere firmă și personal autorizat, echipament de vacuumare și verificare de etanșeitate. Racordarea la tabloul electric, la fel: e lucrare de electrician autorizat. Un montaj făcut „ca să meargă” se plătește în agent pierdut, compresor ars și garanție refuzată.

Cere oferta de montaj în scris, pe lungimea reală de traseu, cu tot ce intră și ce nu intră în ea. Costul total e aparat plus kit plus suport plus montaj, nu doar cifra de pe etichetă.

Reglajele care schimbă consumul iarna

Aceleași aparate, aceeași casă, consum diferit. Diferența o fac cinci reglaje pe care le poți face singur, fără să atingi nimic din instalație.

1. Lamelele în jos, spre podea. Unitatea e montată sus, iar aerul cald urcă singur. Dacă sufli orizontal, ții căldura la tavan și senzorul citește o cameră caldă pe care tu nu o simți.

2. Ventilatorul pe automat sau pe o treaptă mai mare, nu pe silențios. Pe încălzire, debitul de aer e cel care duce căldura în cameră. Modul silențios lungește timpul de încălzire și te ține în funcționare mai multe ore.

3. Temperatura setată constant. Un inverter modulează și lucrează cel mai eficient în regim continuu, la putere mică. Pornirile și opririle repetate îl țin permanent în zona de consum mare.

4. Filtrele curate. Filtru înfundat înseamnă debit mic de aer, exact ce nu vrei pe încălzire. Se scot, se spală, se usucă, des în sezon, nu o dată pe an.

5. Unitatea exterioară degajată. Fără zăpadă în ventilator, fără husă pusă peste ea cât timp funcționează, fără cutii sprijinite în față. Iar modul eco, care limitează puterea, se scoate la ger, altfel aparatul nu ajunge niciodată la temperatura cerută.

Și un detaliu de așezare în cameră: nu pune draperie sau mobilă înaltă chiar sub unitate. Blochezi jetul de aer cald, care oricum are de coborât până la nivelul la care stai.

Ce nu acoperă un aparat aer-aer, oricât de bine îl reglezi

Nu încălzește camerele în care nu are unitate interioară, nu produce apă caldă menajeră și nu funcționează fără curent. Dacă îl folosești ca sursă unică de căldură într-o casă cu multe camere, o pană de curent lungă la ger te lasă fără nicio sursă de rezervă. Asta e o decizie de sistem, nu un reglaj din telecomandă.

Întrebări frecvente

Până la câte grade minus trage un aparat de aer condiționat pe căldură?

Cifra e a modelului, nu a categoriei, și scrie în fișa tehnică drept limită de funcționare pe încălzire. Cere-o pentru codul exact al aparatului, nu pentru serie. Sub limita aceea, compresorul trece pe regim redus sau se oprește, iar înainte de limită puterea livrată scade oricum treptat pe măsură ce temperatura de afară coboară.

Cât costă efectiv o oră de încălzire cu aerul condiționat?

Împarți căldura cerută de cameră, în kW, la COP-ul din fișă la temperatura zilei, și obții kWh pe oră. Înmulțești cu tariful din factura ta, în lei pe kWh. Nu există o cifră unică valabilă pentru toată lumea, pentru că variază atât COP-ul, cât și tariful de energie.

E normal să iasă abur din unitatea exterioară iarna?

Da, în ciclul de degivrare. Aparatul topește gheața de pe schimbătorul exterior, iar aburul și apa care curge sunt rezultatul. În acele minute nu ai aer cald în cameră. Dacă aburul apare foarte des și camera nu se încălzește deloc, atunci e cazul de o verificare, nu de o husă pusă peste unitate.

E mai ieftin să pornesc și să opresc aparatul sau să îl las pornit?

Pentru un inverter, funcționarea continuă cu temperatura setată constant e mai eficientă decât ciclurile de pornit și oprit. La fiecare pornire aparatul lucrează la putere mare până recuperează temperatura pierdută, iar acolo consumă cel mai mult.

Pot folosi pe încălzire un aparat cumpărat doar pentru răcire?

Majoritatea aparatelor de tip split fac ambele regimuri, dar verifică în fișă că modelul are funcție de încălzire și, mai important, ce putere declară la temperaturi negative. Clasa energetică din titlul de produs se referă la răcire și nu îți spune nimic despre iarnă.

Merită să înlocuiesc caloriferele electrice din toată casa cu unități aer-aer?

Camerele cu uși închise cer fiecare unitatea proprie, iar suma costurilor de aparate plus montaje autorizate se compară cu un sistem cu agent termic și calorifere, care încălzește toată casa dintr-un singur generator. Pentru o cameră sau două, aer-aer are sens; pentru o casă întreagă, calculul se face pe tot sistemul, inclusiv apa caldă.

---

Rezumatul de dus la magazin: cere tabelul de puteri și COP pe puncte de temperatură, cere limita de funcționare pe încălzire pentru codul exact, cere lungimea maximă de traseu și cere oferta de montaj pe metri reali. Cu cifrele acelea în mână, calculul de kWh pe oră îl faci în cinci minute, iar comparația cu radiatorul electric se face singură.