Caloriferul de baie se alege de cele mai multe ori din poză: arată bine, are un număr de bare care sună a mult și intră în buget. Problemele apar la montaj. Țevile din perete sunt la o distanță, racordurile corpului la alta. Sau corpul intră perfect, dar baia rămâne rece, pentru că wații lui erau jumătate din cât cerea încăperea. Amândouă se prind înainte, cu ruleta în mână și cu fișa tehnică deschisă.

Mai jos e drumul normal al alegerii: ce măsori întâi, cum calculezi puterea pe volumul băii și nu pe numărul de bare, ce lățime încape pe perete, cum se leagă la tur și retur și ce mai pui în coș pe lângă corp. Cifrele din articol sunt de catalog, iar unde nu am avut o cifră, scriu metoda, nu o aproximație.

Ce măsori înainte să te uiți la modele

Patru cifre decid aproape tot. Le iei o dată, le scrii pe telefon și nu le mai cauți în magazin.

1. Lățimea liberă a peretelui, în milimetri, între toc sau colț și primul obstacol, măsurată la înălțimea la care va sta corpul, nu la un metru și jumătate. Mobilierul de baie și mașina de spălat mănâncă din ea.

2. Înălțimea liberă, de la pardoseala finită până la primul lucru de deasupra: raft, oglindă, priză, cutie de branșament.

3. Distanța centru-centru dintre țevi, adică între axele racordului de tur și al celui de retur, așa cum ies din perete sau din pardoseală. Se măsoară din mijlocul unei țevi în mijlocul celeilalte, nu de la margine la margine.

4. Volumul băii: lungime înmulțită cu lățime și cu înălțime, în metri. Rezultatul e în metri cubi și e baza calculului de putere.

Mai notează două lucruri care nu se măsoară cu ruleta, dar schimbă alegerea: din ce e peretele pe care montezi (cărămidă plină, BCA, beton sau gips-carton) și dacă lucrezi pe instalație existentă sau la una nouă, unde țevile încă se pot muta fără să spargi faianța.

Cele patru cifre, pe telefon

Lățime liberă, înălțime liberă, distanța centru-centru între țevi, volumul băii în metri cubi. Cu ele notate, o alegere care altfel se lungește o săptămână se face în zece minute la raft.

Puterea în wați se calculează pe volumul băii, nu pe numărul de bare

Barele sunt un element de desen, nu o unitate de măsură. Două corpuri cu același număr de bare pot da puteri diferite, pentru că diferă diametrul țevii, adâncimea corpului, distanța dintre bare și materialul din care e făcut. Singura cifră care se compară între două modele e puterea declarată, în wați.

Calculul pornește de la volum, nu de la suprafață. O baie de patru metri pătrați cu tavan de trei metri are mult mai mult aer de încălzit decât una cu tavan de doi metri și patruzeci, la aceeași pardoseală. Înmulțești lungimea cu lățimea și cu înălțimea, obții metri cubi, iar peste volum se aplică un coeficient de wați pe metru cub.

Coeficientul acela nu e o constantă universală și nu ți-l scriu aici din burtă. Depinde de clădire, iar o cifră greșită înseamnă un corp subdimensionat, care nu se mai poate corecta decât schimbându-l. Cere-l instalatorului sau proiectantului, cu lista de mai jos pusă pe masă.

• Urcă necesarul:

  • baie cu perete exterior, mai ales la colț de casă sau la capăt de bloc

  • fereastră în baie, cu atât mai mult dacă tâmplăria e veche

  • baie așezată deasupra unui spațiu neîncălzit: garaj, pivniță, gang

  • clădire neizolată termic, pardoseală rece

  • obiceiul de a usca prosoape pe corp, care reduce căldura cedată în cameră

• Coboară necesarul:

  • baie interioară, înconjurată de camere încălzite

  • clădire izolată, tâmplărie nouă

  • încălzire în pardoseală deja existentă în baie

Regula practică de cumpărare: dacă ești între două puteri, ia corpul mai mare și reglează cu robinetul. Un corp prea mare se strânge din robinet, unul prea mic se schimbă.

Wații din fișă sunt declarați la un regim de temperatură

Aceeași cifră din fișă se schimbă când se schimbă apa din instalație. Puterea pe care o dă un calorifer depinde de diferența dintre temperatura agentului termic și temperatura din încăpere. Cu cât apa care intră în corp e mai rece, cu atât corpul cedează mai puțin. Un radiator declarat la un regim fierbinte, montat pe o instalație care lucrează rece, dă sensibil mai puțin decât scrie pe cutie.

De aici, două consecințe la cumpărare. Prima: compari două modele doar dacă puterile lor sunt declarate la același regim, altfel compari mere cu pere. A doua: dacă sursa e o centrală termică pe gaz în condensare, care lucrează cel mai bine pe temperaturi mici, corpul trebuie ales mai mare decât ai crede. Contează în același fel și la ce temperatură se ține centrala pe lemne, dacă asta e sursa din casă.

Regimul e scris în fișa tehnică, lângă putere, ca un set de temperaturi: pe tur, pe retur și în cameră. Dacă nu îl găsești, cere-l în scris de la vânzător înainte să comanzi. Factorii de corecție de la un regim la altul nu sunt de aproximat din cap: diferă de la model la model, după construcția corpului, și tocmai de aceea nu apar aici ca procente.

Scăriță de baie sau panou de oțel: aceiași wați, puși alături

Comparația se face pe un singur criteriu, wați per corp, și abia după aceea pe centimetri și pe preț. Iau patru corpuri din stocul dolinex, cu cifrele lor de catalog, ca să se vadă diferența în cifre, nu în impresii.

• Corp

  Dimensiuni (mm)

  Putere declarată

  Preț de listă

• Scăriță de baie din oțel, Irsap Ares, drept

  430/1118

  577 W

  612,00 lei

• Panou de oțel tip 22, KOPH E

  400/1200

  1820 W

  307,00 lei

• Panou de oțel tip 22, KOPH E

  300/1600

  1922 W

  338,00 lei

• Panou de oțel tip 22, KOPH E

  400/2000

  3033 W

  475,00 lei

Cifrele spun lucruri incomode. Panoul de 400/1200 mm dă de peste trei ori mai mulți wați decât scărița, 1820 față de 577, la jumătate din prețul de listă. În interiorul aceleiași serii, la lungime egală de 1600 mm, creșterea înălțimii de la 300 la 400 mm aduce 2426 W în loc de 1922 W, adică 504 wați în plus pentru 50,50 lei diferență. Wattul e ieftin la panou și scump la scăriță.

Asta nu face scărița o greșeală. Plătești altceva: ocupă puțin perete, ține prosoapele calde și se potrivește cu finisajul băii. Înseamnă însă că un corp de tip scăriță, singur, rareori acoperă necesarul unei băi cu perete exterior și fereastră. Varianta care funcționează în practică e panoul care face wații, pe peretele liber sau sub fereastră, plus scărița pentru prosoape, dacă mai ai loc și buget.

Citește regimul, nu doar wattul

Puterile din tabel sunt cele declarate în fișele de produs. Înainte să le pui cap la cap, verifică dacă sunt date la același regim de temperatură. Dacă nu sunt, comparația își pierde sensul și trebuie refăcută pe valorile aduse la același regim, cu cifrele producătorului, nu cu estimări.

Corpul de tip scăriță din tabel, dacă asta e figura de care ai nevoie: oțel, cotele 430/1118 mm, 577 W declarați.

Panourile de oțel tip 22 folosite în comparație, în patru combinații de înălțime și lungime, pentru cazul în care baia cere wați, nu bare:

Lățimea de 500 sau 600 mm și cât perete ai de fapt

La corpurile de baie de tip scăriță, lățimile care se găsesc cel mai des sunt 500 și 600 mm. Sunt convenabile pentru că prosopul obișnuit se pliază pe ele și pentru că intră între mobilier și ușă în majoritatea băilor de bloc. Numai că lățimea corpului nu e singura cotă care trebuie să se potrivească.

Constrângerea reală e ce ai în perete. La corpurile cu racorduri jos, cele două țevi trebuie să cadă în dreptul racordurilor, deci distanța dintre țevi îți impune practic lățimea modelului, nu invers. Contează și cât sunt scoase țevile din perete: corpul are adâncimea lui, iar robineții mai adaugă câțiva centimetri în cameră.

Mai sunt trei lucruri de verificat cu ruleta, înainte de comandă:

• ușa: ce se deschide peste corp și la ce înălțime ajunge clanța

• prosopul atârnat, care adaugă grosime spre cameră; într-o baie îngustă, asta înseamnă cât de comod treci pe lângă corp

• ordinea cotelor din fișă. Un corp listat 430/1118 mm are o cifră care e lățimea și una care e înălțimea, iar ordinea diferă de la catalog la catalog. Verifică în desenul tehnic, nu ghici: de asta depind găurile din faianță.

Pe înălțime, nu urca degeaba corpul. Partea de sus e cea mai caldă și acolo trebuie să ajungă prosopul. Dacă îl montezi prea sus, capătul de jos stă degeaba, iar robineții ajung în spatele mașinii de spălat, unde nu mai poți întoarce o cheie.

Racordurile: distanța centru-centru, filetul și ce faci când nu se potrivește

Distanța centru-centru se măsoară între axele celor două țevi, tur și retur. E cota care decide dacă montajul ține o oră sau o zi cu faianță spartă. Trei situații, în ordinea în care se ieftinesc:

• Se potrivește exact. Montezi robineții colțari, etanșezi filetele, umpli și aerisești. Ăsta e scenariul ieftin.

• Diferență mică. Se preia cu robineți colțari cu racord reglabil sau cu piese excentrice, care recuperează câțiva milimetri fără să atingi peretele.

• Diferență mare. Se mută țevile: spart, refăcut instalația, refăcut faianța. De obicei costă mai mult decât corpul în sine, așa că aici se decide dacă mai merită modelul ales sau cauți unul cu altă distanță între racorduri.

Filetul racordurilor e, la corpurile uzuale, de o jumătate de țol, dar se verifică în fișă, împreună cu poziția racordurilor: jos pe ambele laturi, lateral sau central. Dacă filetul nu coincide cu al robineților, se pun reducții, nu se forțează.

Pe corp merg, de regulă, un robinet sau un cap termostatat pe tur și un robinet de reglaj pe retur. În colțurile rămase libere se pun dopul și aerisitorul. Dacă instalația e distribuită din colector, reglajul fin al fiecărui corp se face de la distribuitorul de calorifere, nu din baie, și e bine să știi asta înainte să închizi peretele.

Pe tur și retur, electric sau mixt: aceleași criterii, trei răspunsuri

Comparația merge pe cinci criterii, aceleași pentru toate trei variantele, ca să se vadă unde e diferența reală: de unde vine căldura, când funcționează, ce montaj cere, ce mai cumperi și cine are voie să execute lucrarea.

• Criteriu

  Pe tur și retur

  Electric, pe rezistență

  Mixt

• Sursa căldurii

  apa din instalația de încălzire

  rezistență electrică în fluidul din corp

  amândouă, pe rând

• Când încălzește

  cât timp merge sursa de căldură

  oricând are curent, inclusiv vara

  iarna din instalație, vara din priză

• Ce montaj cere

  racordare la tur și retur, robineți, aerisire

  circuit electric și priză în baie, corp umplut cu fluid

  și racordarea, și circuitul electric

• Ce mai cumperi

  robineți colțari, dop, aerisitor, suporți, dibluri

  kit de rezistență, dopuri, suporți, dibluri

  toate de mai sus

• Cine execută

  instalator

  electrician autorizat pentru partea electrică

  instalator plus electrician autorizat

Partea electrică nu e lucrare de weekend

Circuitul și priza dintr-o baie se execută de un electrician autorizat, cu protecțiile cerute și cu respectarea zonelor din încăpere. Nu se alimentează un calorifer electric dintr-un prelungitor scos pe sub ușă și nu se leagă la prima priză liberă din hol.

Unde anume are voie să stea priza, ce protecție se montează și ce grad de protecție cere corpul se stabilesc la fața locului, pe instalația ta. Nu sunt cifre pe care să le iei dintr-un articol.

Consumul variantei electrice se calculează cu cifra scrisă pe cutia rezistenței: împarți puterea în wați la 1000 și obții kilowații, înmulțești cu orele pe zi în care stă pornită și apoi cu tariful de pe factura ta de energie. O sumă în lei nu are ce căuta aici, pentru că rezistențele diferă ca putere, iar tariful e al tău.

În practică, varianta electrică se ia pentru vară și pentru perioadele în care sursa principală e oprită, nu ca încălzire de iarnă a băii. Mixtul e cel mai comod, dar cere două lucrări și două bugete, iar asta trebuie spus din start, nu descoperit la factura finală.

Ce mai cumperi pe lângă calorifer

În cutie vine corpul. Restul se cumpără separat și e exact partea care se uită când se face bugetul:

• doi robineți colțari: unul pe tur, robinet simplu sau cap termostatat, și unul de reglaj pe retur

• dop și aerisitor pentru racordurile rămase libere

• suporți sau console de perete pentru modelul ales; consolele de panou nu se potrivesc la o scăriță și invers

• dibluri potrivite peretelui: altele la cărămidă plină, altele la BCA, altele la gips-carton

• reducții, dacă filetul corpului nu coincide cu cel al robineților

• material de etanșare pentru filete

• opțional, set de mascare pentru racorduri, dacă țevile ies la vedere

Aerisitorul manual de o jumătate de țol e piesa de 6,30 lei fără de care corpul rămâne cu aer la vârf și rece pe jumătatea de sus:

La gips-carton, punctele de prindere se decid înainte de închiderea peretelui. Un corp plin cu apă e greu, iar placa singură nu îl ține. Ori se pune o traversă de lemn sau un profil în spate, fix pe poziția suporților, ori se folosesc dibluri dimensionate pentru greutatea corpului plin. Dacă peretele e deja închis, întreabă cine l-a făcut unde sunt montanții, înainte să găurești la nimereală.

Cere oferta pe linii, nu la pachet: corp, accesorii de montaj, manoperă, eventual mutarea țevilor și refacerea faianței. Așa vezi costul total înainte, nu după. Verifică și stocul: un corp indisponibil poate muta data montajului cu săptămâni, iar dacă ai baia desfăcută, asta contează mai mult decât o diferență de preț.

Șase pași, în ordinea în care se fac

1. Măsoară lățimea liberă, înălțimea liberă și distanța centru-centru dintre țevi.

2. Calculează volumul băii în metri cubi și cere coeficientul de putere instalatorului, cu factorii de mai sus puși pe masă.

3. Alege corpul după wați, la regimul de temperatură al instalației tale, nu după numărul de bare.

4. Verifică dacă lățimea și distanța dintre racorduri se potrivesc cu ce ai în perete; dacă nu, află înainte cât costă mutarea țevilor.

5. Pune în coș robineții, dopul, aerisitorul, suporții și diblurile potrivite peretelui.

6. Dacă vrei variantă electrică sau mixtă, programează electricianul autorizat înainte de montaj, nu după.

Întrebări frecvente

Câte bare trebuie să aibă un calorifer de baie?

Întrebarea nu are răspuns, pentru că barele nu sunt o unitate de măsură. Două corpuri cu același număr de bare pot da puteri diferite, după diametru, adâncime și material. Cifra care contează e puterea în wați, declarată la regimul de temperatură al instalației tale, comparată cu necesarul calculat pe volumul băii.

Pot pune un calorifer nou pe țevile celui vechi?

Dacă distanța centru-centru a corpului nou coincide cu distanța dintre țevile din perete, da, și e cel mai ieftin scenariu. La diferențe mici se folosesc robineți cu racord reglabil sau piese excentrice. La diferențe mari se mută țevile, adică se sparge și se reface faianța, iar costul ăsta se compară cu prețul unui model care se potrivește din fabrică.

E suficientă o scăriță ca să încălzească baia?

Depinde de câți wați dă și de câți cere baia. Corpul de tip scăriță din comparația de mai sus dă 577 W, în timp ce un panou de oțel tip 22 de 400/1200 mm dă 1820 W. Într-o baie interioară, într-o clădire izolată, o scăriță poate ajunge. Într-una cu perete exterior și fereastră, de obicei nu, iar atunci panoul face wații și scărița rămâne pentru prosoape.

Caloriferul electric de baie se poate lega la o priză existentă?

Nu se improvizează. Alimentarea unui corp electric din baie cere un circuit făcut de un electrician autorizat, cu protecțiile cerute și cu respectarea zonelor din încăpere. Poziția prizei și protecția se stabilesc la fața locului, pe instalația ta.

Ce fac dacă noul calorifer e cald jos și rece sus?

De obicei e aer în corp. Se deschide aerisitorul manual din colțul de sus, cu o cârpă și un vas dedesubt, până iese apă fără bule, apoi se verifică presiunea din instalație și se completează dacă a scăzut. Dacă după aerisire partea de sus rămâne rece, cauza e la reglajul de pe retur sau la debitul din circuit, iar acolo intervine instalatorul.