O pană de curent de iarnă nu se măsoară în ore, se măsoară în grade. După câteva ore cu încălzirea oprită casa începe să se răcească, iar la temperaturi negative apare și grija pentru apa din instalație. De aici vine întrebarea cu generatorul. Problema e că cei mai mulți aleg puterea după cifra mare de pe cutie și descoperă la prima pană că aparatul aprinde becurile, dar nu pornește centrala.
Ordinea corectă e invers: întâi faci lista aparatelor care trebuie să rămână în funcțiune, apoi adună wații de mers, apoi adaugi vârful de pornire al celui mai pretențios aparat din listă. Abia la final te uiți la litri pe oră și la preț. Mai jos e exact drumul ăsta, cu cifre pe care le poți verifica singur, pe plăcuțele aparatelor din casa ta.
Înainte de orice cifră, partea de siguranță
Un generator nu se leagă la instalația casei cu un prelungitor băgat într-o priză. Alimentarea tabloului se face numai prin comutator de separare de rețea, montat de un electrician autorizat. Fără separare, generatorul trimite tensiune înapoi în rețeaua furnizorului, pune în pericol oamenii care lucrează pe linie și îți distruge instalația la revenirea curentului. Calculul de wați îl poți face singur. Racordarea, nu.
Pasul 1: lista aparatelor, nu casa întreagă
Un generator de rezervă nu ține casa, ține o listă. Dacă pornești de la ideea că trebuie să funcționeze tot ca în mod normal, ajungi la un aparat de câteva ori mai mare, mai scump, mai greu și mai setos, care va sta nefolosit cea mai mare parte a anului. Lista de iarnă a unei case obișnuite arată cam așa:
sistemul de încălzire, adică automatica aparatului, pompa de circulație și, la o centrală pe peleți, melcul de alimentare, ventilatorul și rezistența de aprindere;
frigiderul și congelatorul, pentru ca mâncarea să nu ajungă la gunoi;
câteva becuri, routerul și încărcătoarele de telefon;
pompa de apă, dacă ai hidrofor și puț propriu, pentru că fără ea nu ai nici apă la robinet, nici apă de completare în instalație.
Ce rămâne oprit, cu bună știință: boilerul electric, plita, radiatoarele electrice, mașina de spălat, uscătorul. Toate au rezistențe electrice, adică sunt cei mai mari consumatori din casă, și fiecare dintre ele mută generatorul într-o clasă de putere superioară. Aparatul de aer condiționat intră în aceeași categorie, iar dacă vrei să vezi de ce, uită-te la cât consumă un aer condiționat pe oră.
Pasul 2: două cifre pentru fiecare aparat
Fiecare aparat de pe listă are două puteri, nu una. Puterea de mers e cea cu care funcționează continuu și e cea care apare pe plăcuță. Vârful de pornire e cât cere în primele secunde, cât timp motorul se învârte din repaus sau cât timp o rezistență de aprindere e în lucru. Generatorul trebuie să treacă peste vârf, altfel intră în protecție și se oprește exact în momentul în care ai nevoie de el.
Cel mai pretențios aparat din lista de iarnă e, de obicei, centrala pe peleți. Nu e un aparat pasiv: la aprindere pornesc în același timp melcul, ventilatorul și rezistența electrică de aprindere, iar în momentul acela aparatul cere de 3 până la 4 ori puterea lui nominală. Un generator dimensionat exact pe puterea nominală a centralei se oprește la prima aprindere, și stai în casă rece lângă un aparat care merge.
| Aparat | Putere de mers | Ce face la pornire |
|---|---|---|
| Pompă de circulație de instalație casnică | 45 până la 90 W | motor mic, cu un vârf scurt la pornire; cifra exactă e pe plăcuța pompei |
| Centrală pe peleți (automatică, melc, ventilator, aprindere electrică) | puterea nominală scrie pe plăcuța aparatului, în wați | cere de 3 până la 4 ori nominalul în minutele de aprindere |
| Frigider sau combină frigorifică | în jur de 150 W | singurul moment cu consum mult mai mare e pornirea compresorului |
| Becuri LED, router, încărcătoare | wații scriu pe fiecare aparat sau pe sursă; adunate, rămân mici | fără vârf care să conteze la dimensionare |
| Pompă de hidrofor sau pompă submersibilă | pe plăcuța pompei | e motor, deci are vârf la pornire; contează doar dacă ai apă din puț |
| Rezistențe electrice: boiler electric, radiator, plită | cei mai mari consumatori din casă; puterea scrie pe plăcuță | nu au vârf, dar consumă constant mult; pe lista de pană nu intră |
Cifrele tale, nu ale mele
Valorile din tabel sunt reperul de la care pleci, nu răspunsul tău. Puterea reală scrie pe plăcuța lipită pe aparat sau în manual, în wați. Fă un tur al casei cu telefonul și fotografiază plăcuțele: pompa de circulație, centrala, frigiderul, pompa de apă. În douăzeci de minute ai lista ta, cu cifrele tale, și cu ea mergi la magazin.
Pasul 3: cum se adună wații
Adună puterile de mers ale aparatelor pe care le ții în același timp. Ăsta e numărul de la care pleci.
Caută în listă aparatul cu cel mai mare vârf de pornire, de regulă centrala sau pompa de apă, și adaugă diferența dintre vârful lui și puterea lui de mers. Aparatele nu pornesc toate în aceeași secundă, deci nu se adună toate vârfurile.
Compară rezultatul cu puterea continuă din fișa generatorului, nu cu puterea maximă. Fișele dau două cifre: una maximă, de scurtă durată, și una continuă. Dimensionarea se face pe cea continuă.
Lasă margine. Un aparat ținut permanent la limită se încălzește, consumă mai mult și se uzează mai repede.
Dacă te uiți la generatoare trifazate pentru o casă cu consumatori monofazați, ține minte un lucru: puterea unui generator trifazat se împarte pe cele trei faze, iar un aparat monofazat nu poate folosi decât partea de pe faza la care e legat. Cifra mare de pe etichetă nu e cifra pe care o ai la priză. Pentru o listă de pană ca cea de mai sus, monofazat e alegerea logică; trifazat devine discuție doar dacă ai consumatori trifazați reali, în casă sau în atelier.
Pasul 4: cât consumă, în litri pe oră
Consumul unui generator nu e o cifră fixă, e o cifră la o sarcină. Fișele tehnice îl dau în litri pe oră la o sarcină declarată, de obicei la jumătate sau la trei sferturi din putere. De aici iese regula de comparație: două generatoare se compară doar la aceeași sarcină. Consumul la jumătate de sarcină al unuia pus lângă consumul în gol al celuilalt nu e o comparație, e o păcăleală.
Dacă fișa nu îți spune nimic util, îți faci singur măsurătoarea: pornești cu plinul făcut și cu sarcina ta reală pe el, adică exact aparatele din lista de la pasul 1, notezi orele de funcționare până se golește rezervorul și împarți litrii la ore. Cifra care iese e consumul tău, nu al nimănui altcuiva. Autonomia unui plin se calculează la fel, împărțind capacitatea rezervorului la consumul orar la sarcina ta, nu la consumul minim din reclamă.
Costul unei zile de pană se obține din trei cifre pe care le ai toate: litri pe oră, ore de funcționare efectivă și prețul la litru din ziua aceea. Prețul nu îl scriu aici, pentru că se schimbă de la o lună la alta și o cifră veche e mai rea decât niciuna. Important e că nu ții generatorul pornit non-stop. La o pană lungă îl pornești în reprize, cât să repornească încălzirea și să recupereze frigiderul, apoi îl oprești. Dacă ai un rezervor de acumulare în instalație, căldura produsă într-o repriză se distribuie și după ce centrala se oprește, deci ai nevoie de mai puține ore de generator pentru aceeași casă caldă.
Alternativele, comparate pe același criteriu
Criteriul e unul singur, altfel comparația nu înseamnă nimic: cât ține lista de la pasul 1 la o pană de iarnă, ce costă ca să fie gata de pornit și ce nu poate face.
| Variantă | Cât ține lista de iarnă | Ce nu face |
|---|---|---|
| UPS pe automatica și pompa centralei | cât îi permite bateria; intră singur, instantaneu, fără zgomot, și stă în casă | nu acoperă frigiderul, se termină la o pană lungă și nu se umple cu combustibil |
| Generator clasic, cu AVR | toată lista, cât ai combustibil în bidon | merge la turație constantă, deci consumă și când sarcina e mică, iar forma curentului e mai puțin curată pentru electronica centralei |
| Generator inverter | toată lista, și își scade turația când scade sarcina, deci consumă mai puțin în reprize | costă mai mult la aceeași putere continuă |
| Încălzire care nu depinde de curent, de tip sobă sau termosobă | merge cu pană sau fără, fără combustibil de motor și fără racordare | încălzește zona în care e montată, nu toată casa, și nu ține frigiderul sau pompa de apă |
Variantele nu se exclud. Multe case le folosesc împreună: un UPS acoperă penele de câteva minute și trecerea lină a automaticii, generatorul acoperă ziua întreagă, iar o termosobă pe lemne e plasa de siguranță de dedesubt, aceea care funcționează și când nu mai funcționează nimic.
Pe combustibil, criteriul util nu e prețul la litru, ci dacă aparatul pornește când ai nevoie de el. Benzina se găsește oriunde, dar păstrată luni în bidon se degradează, de aceea se folosește stabilizator sau se rotește stocul. Dieselul se păstrează mai bine, iar aparatele sunt gândite pentru ore lungi de funcționare, însă la aceeași putere sunt mai grele și mai scumpe. Butelia de GPL stă fără să se degradeze, dar cere kit potrivit și atenție la depozitare. Oricare variantă alegi, cere în fișă consumul la aceeași sarcină și întreabă ce spune producătorul despre pornirea la temperaturi negative, pentru că acolo o să fie folosit.
Racordarea: partea pe care n-o faci singur
Aici se termină lista de cumpărături și începe instalația electrică. Racordarea generatorului la tabloul casei se face prin comutator de separare, numit și inversor de sursă, care rupe legătura cu rețeaua înainte de a da curent din generator, iar montajul lui îl face un electrician autorizat. Multe centrale, pe peleți sau pe gaz, sunt racordate fix, fără ștecăr, deci pentru ele nu există variantă fără comutator. Dacă aparatul are ștecăr și electricianul confirmă că e separat de instalație, un prelungitor direct la aparat e varianta minimă, dar decizia o ia omul care se uită în tabloul tău, nu un articol.
Gazele de eșapament
Generatorul funcționează numai în aer liber, departe de uși, ferestre și guri de aerisire. Gazele de eșapament conțin monoxid de carbon, care nu se vede, nu miroase și se acumulează. Nu se pornește în garaj, în pivniță, într-o anexă sau pe o terasă închisă, nici cu ușa deschisă, nici pentru cinci minute.
Nu completezi combustibilul cu motorul pornit sau fierbinte. Se oprește și se așteaptă.
Îl ții la adăpost de ploaie și zăpadă, dar cu un acoperiș care nu blochează aerisirea aparatului.
Prelungitorul se desfășoară complet, iar secțiunea cablului o stabilește electricianul în funcție de putere și de lungime. Nu se alege după ce ai prin garaj.
Împământarea, protecțiile și punctul de racord se fac după indicația electricianului autorizat, nu după un tutorial.
Costul total, pe linii
Prețul de pe etichetă e prima linie, nu singura. Înainte să compari două oferte, pune-le pe aceeași listă:
generatorul, la puterea continuă care îți acoperă lista, nu la puterea maximă de pe cutie;
comutatorul de separare și montajul lui, făcut de electrician autorizat;
eventual un circuit separat în tablou, pentru consumatorii de pană;
prelungitor cu secțiunea indicată de electrician, dacă alimentezi direct un aparat;
bidon metalic pentru combustibil și stabilizator, dacă aparatul e pe benzină;
uleiul și filtrul pentru primul schimb, cel de după rodaj, plus reviziile de după;
combustibilul fiecărei pene, adică litri pe oră înmulțit cu orele de funcționare efectivă;
un loc uscat și aerisit în care aparatul stă între pene.
Sumele în lei nu le scriu, nici pentru aparate, nici pentru manoperă, nici pentru combustibil: se schimbă prea des ca o cifră scrisă azi să te ajute la anul. Ce poți face e să ceri două oferte pe aceleași linii și să le compari linie cu linie. O ofertă care pune totul într-o singură sumă nu se poate compara cu nimic.
Mai există un cost care nu se vede în niciun deviz: generatorul care a stat un an în garaj și nu pornește exact la pană. O pornire de probă periodică, cu sarcină pe el, și verificarea nivelului de ulei fac diferența între un aparat de rezervă și un obiect depozitat. Intervalul de probă și cel de schimb de ulei sunt în manualul aparatului, pe el te iei.
Ce verifici înainte să plătești
puterea continuă, scrisă separat de puterea maximă, și comparată cu suma ta de wați plus vârful;
consumul în litri pe oră, cu sarcina la care e declarat;
capacitatea rezervorului și autonomia calculată la aceeași sarcină, nu la alta;
tipul de ieșire, inverter sau clasic cu AVR, și ce cere producătorul centralei pentru automatica ei;
prizele și tensiunea de ieșire, plus dacă are ieșire potrivită pentru comutatorul de separare;
pornirea: manuală sau electrică, și ce spune producătorul despre pornirea pe frig;
greutatea și roțile, dacă aparatul trebuie scos afară de un singur om, noaptea, pe zăpadă;
nivelul de zgomot din fișa tehnică, pentru că o să meargă ore lângă casa ta și lângă a vecinului;
ce intră în cutie: ulei de rodaj, cablu, kit de roți, pâlnie.
Pus în ordinea asta, calculul durează o seară și te scutește de aparatul greșit. Lista de wați a încălzirii o scoți cel mai repede de pe plăcuța aparatului pe care îl ai; dacă încă alegi aparatul de încălzire, criteriile sunt în ghidurile de centrale pe peleți și de centrală pe gaz, iar consumul lor electric ți-l dă oricum plăcuța, nu catalogul.
Întrebări frecvente
Pot lega generatorul direct la centrală, fără comutator de separare?
Dacă centrala are ștecăr și electricianul autorizat confirmă că e separată de restul instalației, un prelungitor până la aparat e varianta minimă. Multe centrale sunt racordate fix, fără ștecăr, și atunci nu există variantă fără comutator de separare. Ce nu se face în nicio situație e alimentarea instalației prin priză, pentru că trimite tensiune înapoi în rețea.
Cât ține un plin de combustibil?
Împarte capacitatea rezervorului la consumul orar declarat pentru sarcina ta. Dacă nu ai cifra, o obții singur: pornești cu sarcina reală, notezi orele până la rezervorul gol, împarți litrii la ore. Autonomiile din reclame sunt de obicei calculate la sarcină mică, deci la tine va ieși mai puțin.
Nu e suficient un UPS în loc de generator?
Pentru automatica și pompa centralei, un UPS ține cât îi permite bateria, intră instantaneu, nu face zgomot și nu cere combustibil. Pentru frigider, pentru vârful de aprindere al centralei pe peleți și pentru o pană de o zi întreagă, nu. Comparate pe același criteriu, UPS-ul acoperă penele scurte, generatorul acoperă penele lungi.
Poate strica generatorul electronica centralei?
Automatica centralei e electronică și e sensibilă la forma curentului. Un generator inverter dă un curent mai curat decât unul clasic, care merge la turație constantă. Întreabă producătorul centralei ce acceptă pentru alimentarea de rezervă și pune răspunsul lui înaintea prețului.
Ce putere îmi trebuie dacă vreau să țin și boilerul electric?
Rezistența unui boiler electric e printre cei mai mari consumatori din casă și mută generatorul în altă clasă de putere, cu alt consum și alt preț. La o pană, apa caldă se poate amâna sau se face altfel, iar wații plătiți în plus stau nefolosiți tot restul anului. Dacă totuși îl vrei pe listă, citește puterea de pe plăcuța boilerului și adaug-o la suma de la pasul 3.
Comentarii