Întrebarea vine mereu în același fel: am atâția metri pătrați, ce centrală pe peleți îmi trebuie? Iar răspunsul primit peste tejghea e, de obicei, o singură cifră rotundă. Metrii pătrați sunt însă doar prima coloană din calcul, iar suprafața scrisă pe fișa produsului a fost gândită pentru o casă care s-ar putea să nu semene deloc cu a ta.

Aici nu compar combustibilii și nu îți spun dacă peletul bate lemnul sau gazul. Răspund la altceva: cum treci de la suprafață la volum, ce citești din fișă înainte să plătești, ce se schimbă când intră și apa caldă menajeră în discuție și de ce o centrală luată cu două trepte mai mare mănâncă mai mult, nu mai puțin.

Ce nu găsești în articolul ăsta

Comparația dintre combustibili se face în altă parte. Dacă încă nu te-ai hotărât pe peleți, citește întâi cum alegi între o centrală mixtă, una pe peleți și una pe lemne. Textul de față pleacă de la ideea că ai ales deja peletul și ai rămas cu întrebarea de putere.

Ce întrebi de fapt când întrebi câți kW îți trebuie

Puterea unei centrale acoperă, în ziua cea mai rece a iernii, căldura pe care casa o pierde prin pereți, prin ferestre, prin acoperiș și prin pardoseală. Asta e tot. Suprafața e doar un mod comod de a aproxima pierderea, iar comoditatea se plătește exact la casele care nu sunt medii.

Prima corecție o faci singur, fără nicio unealtă: numeri suprafața încălzită, nu pe cea construită. Garajul fără calorifer, pivnița, terasa închisă în care nu bagi căldură nu intră în calcul. Sunt case la care între cele două cifre stau câteva zeci de metri pătrați, adică exact diferența dintre două trepte de putere.

Trei cifre îți trebuie înainte de orice discuție cu un vânzător sau cu un instalator:

• suprafața încălzită, socotită cameră cu cameră, în metri pătrați;

• înălțimea tavanului, măsurată, nu presupusă;

• câte corpuri de încălzire ai acum și câte mai pui.

Cu ele în telefon, discuția devine una tehnică, nu una de intuiție. Cifra finală, cea pe care te poți baza, vine dintr-un calcul de pierderi de căldură făcut pe planul casei tale, de un proiectant sau de un instalator care chiar îl face. Restul, inclusiv ce citești mai jos, e încadrare, nu verdict.

De ce nu găsești aici wați pe metru pătrat

Circulă pe internet coeficienți de tipul atâția wați pe metru pătrat la casa izolată și atâția la cea neizolată. Eu nu am o sursă pe care să pun mâna pentru ei, iar valoarea diferă după gradul de izolare, tâmplărie, expunere și zona climatică. Un coeficient greșit te lasă fie cu o centrală care nu face față în ianuarie, fie cu una prea mare, ceea ce e o problemă în sine. Mai jos lucrez doar cu ce se poate verifica: suprafețele pe care le declară producătorii pentru fiecare model și aritmetica volumului.

Cifra de pe fișa produsului: câți metri pătrați declară producătorul la fiecare kW

Producătorii scriu suprafața chiar în denumirea modelului. E cel mai la îndemână punct de plecare, cu condiția să știi ce citești. Cinci modele din catalogul de centrale pe peleți, puse pe aceleași coloane:

Împarte puterea la suprafața declarată și iese un raport surprinzător de constant: între 14,7 și 15,6 kW la fiecare 100 de metri pătrați, adică între 6,4 și 6,8 metri pătrați acoperiți de fiecare kilowatt. Producători diferiți, puteri de la 25 la 100 kW, aceeași încadrare.

Constanța asta îți spune două lucruri. Primul: cifra de metri pătrați din denumire nu e o măsurătoare a casei tale, ci o convenție de catalog, calculată pentru o casă considerată obișnuită. Al doilea: dacă a ta nu e obișnuită, cu tavan înalt, pereți neizolați sau ferestre vechi, aceiași kilowați acoperă mai puțini metri pătrați decât scrie acolo. Denumirea nu spune de la ce grad de izolare pleacă, deci nu o citi ca pe o garanție.

Cele patru modele de 25 și 30 kW din tabel, ca să compari denumirile una lângă alta:

De la metri pătrați la metri cubi: ce face înălțimea tavanului

Căldura nu încălzește podeaua, ci aerul din încăpere, iar aerul se măsoară în metri cubi. Ia o casă de 150 de metri pătrați, cifră aleasă aici doar ca să iasă socoteala rotund. La un tavan de 2,5 metri ai 375 de metri cubi. La 3 metri, aceiași 150 de metri pătrați înseamnă 450 de metri cubi, adică cu 20% mai mult volum de încălzit, cu aceeași cifră scrisă în actele casei.

De aici vin surprizele la casele cu living deschis pe două niveluri, la mansardele cu tavan în două ape și la casele vechi cu tavane de peste trei metri. Suprafața e aceeași, volumul nu, iar centrala nu încălzește suprafețe.

Măsoară înălțimea în camera cea mai înaltă, nu o presupune. Înmulțește suprafața încălzită cu înălțimea și du la magazin și metrii cubi, nu doar metrii pătrați. Dacă alegi modelul după suprafața din catalog, dar ai tavane înalte, ai ieșit deja din convenția catalogului înainte să pornești centrala.

Casa izolată și casa neizolată: unde cade cifra de catalog

Două case cu aceeași suprafață și același volum pot cere puteri diferite. Ce le desparte, în ordinea în care se vede pe factură:

• pereții: izolați sau nu, și cu ce grosime;

• tâmplăria: geam termopan recent sau ferestre vechi, de lemn, cu rosturi;

• podul și pardoseala: pe acolo pleacă partea cea mai tăcută din căldură;

• expunerea: o casă singură în câmp, cu patru fețe în vânt, nu se compară cu una înșiruită;

• regimul de folosire: ții căldură în toată casa sau doar în trei camere.

Un coeficient în wați pe metru pătrat pentru fiecare dintre situațiile astea nu îți dau, din motivul scris mai sus. Îți dau în schimb trei căi care produc o cifră pe care o poți apăra în fața cuiva:

1. Calculul de pierderi de căldură, făcut de un proiectant sau de un instalator, pe planul casei tale. E singura cale care dă un număr, nu un interval.

2. Consumul tău din sezoanele trecute, dacă ai încălzit deja casa cu altceva. E o măsurătoare reală, pe casa ta, în clima ta. Du cifrele la cel care îți face oferta.

3. Casa de după lucrări, dacă urmează să schimbi tâmplăria sau să izolezi în următorii ani. Dimensionezi pentru casa de atunci, altfel rămâi cu o centrală prea mare, iar de ce e asta o problemă vezi imediat.

Apa caldă menajeră: ce adaugi la putere și ce adaugi la deviz

La o centrală pe peleți, apa caldă se face într-un boiler separat, cu serpentină, pe care centrala îl încarcă printr-o pompă sau printr-o vană cu trei căi. Nu e ca la centrala murală pe gaz, unde totul stă în aceeași cutie, deci boilerul e o linie în plus în deviz și un loc în plus în centrală.

Prima nedumerire e dacă aduni kilowații. În regimul obișnuit, cel cu prioritate pentru apă caldă, nu îi aduni: cât timp centrala încarcă boilerul, caloriferele așteaptă, deci cele două sarcini nu cad în același timp. Ce contează cu adevărat se verifică pe fișă, punct cu punct:

• dacă centrala are comandă pentru pompa de boiler sau pentru vana cu trei căi, și dacă accesoriul e inclus ori se cumpără separat;

• ce serpentină cere boilerul și dacă se potrivește cu temperatura la care lucrează centrala;

• câte serpentine are: cu două poți lega mai târziu o a doua sursă, cu una rămâi legat de centrală;

• dacă are și rezistență electrică, pentru lunile în care nu vrei să pornești centrala doar pentru un duș.

Boilerele termoelectrice de mai jos au rezistență de 2000 W trecută în denumire, iar cel indirect de 300 de litri nu are, pentru că e gândit să fie încărcat doar de la o sursă de agent termic. Rezistența înseamnă un circuit electric dimensionat pentru ea, iar aia nu e o treabă de improvizat cu un prelungitor.

Câți litri de boiler îți trebuie nu îți spun în cifre, pentru că nu am nicio sursă pentru asta, iar valoarea depinde de câte dușuri se suprapun, de serpentină și de temperatura agentului. Metoda ține loc de cifră: numără punctele de consum folosite în același timp într-o dimineață obișnuită și cere vânzătorului, din fișa modelului, timpul de refacere a apei la temperatura la care va merge centrala ta.

Trei boilere cu serpentină, comparate pe același criteriu: volumul și numărul de serpentine.

Partea care nu se face singur

Racordarea electrică a centralei și circuitul pentru rezistența boilerului se fac de un electrician autorizat, cu protecțiile cerute. Iar dacă scoți din funcțiune o centrală pe gaz ca să pui una pe peleți, decuplarea de la instalația de gaz e treabă de instalator autorizat pentru gaz, nu de meșter priceput. Sunt cele două locuri în care economia la manoperă se plătește cel mai prost.

De ce o centrală supradimensionată consumă mai mult, nu mai puțin

Logica de bun simț spune că o centrală mai mare merge mai lejer, deci consumă mai puțin. La peleți se întâmplă invers, și motivul stă în arzător.

Un arzător pe peleți modulează între o putere minimă și una nominală. Când casa cere mai puțină căldură decât minimul arzătorului, centrala nu poate coborî mai jos: pornește, ajunge repede la temperatură, se oprește, se răcește, pornește iar. Fiecare pornire înseamnă o aprindere, iar pornirile și opririle sunt exact momentele în care arderea e incompletă. Rezultatul se vede în cenușă și în funingine și se simte în sacii de peleți.

Mai pui la socoteală și ce nu apare în factură: rezistența de aprindere se uzează la fiecare pornire, schimbătorul se încarcă mai repede, iar tu cureți mai des. O centrală care ciclează îți fură timp, nu doar peleți.

Fișele din catalog dau puterea nominală, cea scrisă în denumire. Puterea minimă de modulare, cea care decide dacă centrala va cicla la tine în casă, nu apare acolo. Cere-o de la furnizor înainte să plătești, mai ales dacă ești tentat de un model mult peste necesar.

Dacă tot ajungi cu o centrală mai mare decât cere casa, rezolvarea nu e să o ții pornită mai puțin, ci să îi dai unde să depună căldura, adică un rezervor de acumulare. Despre cum se decide cu puffer sau fără e scris separat, cu argumentele pe față.

Ce mai cumperi pe lângă centrală

Prețul de pe eticheta centralei nu e devizul. Uite ce mai apare, cam în ordinea în care te lovește:

• Coșul de fum. Modelele de 25 și 30 kW din tabel cer 80 mm, cel de 100 kW cere 120 mm. Dacă refolosești un coș existent, diametrul și starea lui se verifică înainte de cumpărare, nu după. Vezi ce se potrivește la coșuri de fum.

• Pompa și vasul de expansiune. La KOPH PM și la Termax Compact apar în denumire ca incluse. La Termax ECO GRI 100 kW nu apar în denumire, deci întrebi explicit dacă intră sau nu în preț.

• Butelia de egalizare sau pufferul, dacă ai mai multe circuite cu pompe proprii sau dacă vrei să eviți ciclarea.

• Protecția la retur rece. Întrebi producătorul dacă modelul o cere și sub ce formă, pentru că de la returul rece vine condensul în cazan.

• Termostatul de ambient sau senzorul exterior, dacă vrei ca centrala să urmărească temperatura din casă, nu doar pe cea din cazan.

• O sursă UPS pentru pompă și automatizare. Centrala pe peleți are nevoie de 230 V pentru melc, ventilator și pompă, deci la pană de curent se oprește, cu focul în ea.

• Un distribuitor pentru calorifere, dacă refaci și distribuția, nu doar sursa.

• Spațiul. Buncărul are un capac care trebuie să se poată deschide, iar lângă el trebuie să poți ridica un sac. Măsoară și înălțimea liberă de deasupra centralei, nu doar amprenta la podea.

• Manopera: montaj, racordare, punere în funcțiune, transport.

Butelia de egalizare, pentru instalațiile cu mai multe circuite cu pompă proprie:

Sume în lei pentru manoperă nu găsești aici, pentru că nu am o sursă de prețuri de servicii și nu inventez una. Dar cere oferta pe linii separate și pune două firme pe aceleași linii. Diferența iese singură la iveală, iar costul total nu te mai prinde pe picior greșit la jumătatea lucrării.

25 sau 30 kW: cum compari două oferte pe aceeași coloană

Când ai două modele cu aceeași putere, comparația se face pe criterii, nu pe impresii. Ia-le în ordinea asta:

1. Suprafața declarată și kilowații la 100 de metri pătrați. La 25 kW, un model declară 160 de metri pătrați, celălalt 170. Nu e o diferență de calitate, e o diferență de convenție a producătorului.

2. Buncărul. Tot la 25 kW, unul are 25 de kilograme, celălalt 75, adică de trei ori mai mult și de trei ori mai rar la alimentat. La 30 kW raportul e același: 30 față de 90 de kilograme.

3. Volumul de apă din centrală. De la 28 de litri în manta la modelele KOPH PM, până la 60 și 70 de litri la Termax Compact. Mai multă apă înseamnă mai multă inerție, deci porniri și opriri mai rare la aceeași cerere de căldură.

4. Diametrul coșului. La toate cele patru modele de 25 și 30 kW e 80 mm, iar la 100 kW se face 120 mm, adică alt coș, altă lucrare.

5. Accesoriile incluse: pompă și vas de expansiune în preț sau cumpărate separat.

Cât ține un buncăr plin nu îți spun, pentru că nu am nicio măsurătoare de consum, iar consumul depinde de casă, de reglaj și de calitatea peletului. Măsoară-l singur în prima săptămână rece: umpli buncărul până sus, notezi ora, notezi și ora la care cere din nou. Aia e autonomia ta, nu una de broșură.

Dacă nu o centrală îți trebuie

Pentru o casă mică sau pentru un singur spațiu deschis, un termosemineu pe peleți de 30 kW sau o sobă pe peleți pun căldura chiar acolo unde stai, cu aceeași logică de dimensionare. La capătul celălalt, dacă suprafața trece peste ce acoperă modelele de 30 kW, te uiți la pachetul de 35 kW. Criteriile din articol rămân aceleași, se schimbă doar cifrele de pe coloane.

Lista pe care o deschizi în magazin

1. Suprafața încălzită, în metri pătrați, și înălțimea tavanului, măsurată.

2. Volumul rezultat, în metri cubi.

3. Puterea nominală a modelului și puterea lui minimă de modulare.

4. Suprafața declarată de producător și cât iese la 100 de metri pătrați.

5. Buncărul: câte kilograme și pe unde se deschide capacul.

6. Volumul de apă din centrală și dacă producătorul recomandă puffer.

7. Diametrul de coș cerut și ce coș ai acum.

8. Dacă pompa și vasul de expansiune sunt incluse.

9. Dacă are comandă pentru pompa de boiler și ce serpentină cere boilerul ales.

10. Devizul pe linii: centrală, coș, acumulare, boiler, montaj, punere în funcțiune, transport.

Dacă te-ai săturat de cifre, ține minte doar trei: suprafața încălzită înmulțită cu înălțimea, puterea minimă a arzătorului și lungimea listei de accesorii. Cu ele în mână, nimeni nu îți mai vinde două trepte de putere în plus pentru liniștea ta.

Întrebări frecvente

Merge o centrală de 30 kW la o casă de 100 de metri pătrați?

Merge, în sensul că pornește și încălzește. Dar dacă necesarul casei e sub puterea minimă a arzătorului, centrala va porni și se va opri des, iar consumul și curățarea cresc. Înainte să cumperi, cere puterea minimă de modulare a modelului și compar-o cu necesarul rezultat din calcul. Dacă tot o alegi, prevede de la început un rezervor de acumulare.

Pot să mă iau după suprafața scrisă în denumirea produsului?

Ca punct de plecare, da. Ca decizie finală, nu. Suprafața aia e o convenție de catalog, calculată pentru o casă considerată obișnuită, și nu spune de la ce grad de izolare pleacă. Dacă ai tavane înalte, pereți neizolați sau tâmplărie veche, aceiași kilowați acoperă mai puțin.

Câți kilowați adaug pentru apă caldă menajeră?

În regim de prioritate pentru apă caldă nu aduni puterile, pentru că boilerul și caloriferele nu sunt servite în același timp. Verifică în schimb dacă centrala comandă pompa de boiler sau vana cu trei căi și ce serpentină cere boilerul ales. Acolo se strică potrivirea, nu la kilowați.

Ce fac dacă am tavan de 3 metri?

Calculezi volumul, nu suprafața. La 150 de metri pătrați, diferența dintre 2,5 și 3 metri înălțime înseamnă 375 față de 450 de metri cubi, adică 20% mai mult aer de încălzit. Du cifra în metri cubi la cel care îți face dimensionarea și spune-i unde ai tavanul înalt.

Pot să montez singur centrala?

Montajul hidraulic și coșul se fac după fișa producătorului, iar racordarea electrică se face de un electrician autorizat. Dacă înlocuiești o centrală pe gaz, decuplarea de la instalația de gaz e treabă de instalator autorizat pentru gaz. Întreabă și ce condiții de montaj cere furnizorul pentru garanție, înainte să începi, nu după.