Când ceri o ofertă pentru încălzire în pardoseală la 100 mp, primești de obicei două cifre: un preț pe kit și un preț pe metru pătrat de manoperă. Problema e că două oferte care arată diferit pot fi calculate pe suprafețe diferite, la pas diferit, cu sau fără grupul de amestec, cu sau fără șapă. Compari două numere care nu vorbesc despre același lucru.

Mai jos e devizul desfăcut pe linii, cu cantitățile pentru o casă de 100 mp, la pas de 20 cm și la pas de 15 cm. Unde există preț de listă, îl scriu. Unde nu am preț, scriu cantitatea și unitatea în care trebuie cerut prețul, ca să pui tu cifra din magazinul de la tine. Cu cantitatea în mână, orice ofertă devine comparabilă.

Cum citești devizul de mai jos

Cantitățile sunt calculate, nu copiate din altă ofertă: pornesc din pas, din suprafața efectiv acoperită cu țeavă și din lungimea maximă admisă a unui circuit.

Cifrele în lei apar numai la liniile pentru care avem preț de listă, adică distribuitorul cu debitmetre și automatizarea. Sunt prețuri de listă și se modifică, deci le verifici înainte de comandă.

Restul liniilor se cer pe unitate: lei pe metru liniar la țeavă și la bandă, lei pe metru pătrat la plăci, șapă și manoperă, lei pe bucată la distribuitor, grup și actuatoare.

Ce intră pe deviz, linie cu linie

Indiferent de magazin, devizul are aceleași poziții. Ce diferă de la o ofertă la alta e care poziții sunt trecute în hârtie și care se descoperă pe șantier, când șapa e deja comandată.

• țeava, în metri liniari, plus o rezervă pentru capetele de la distribuitor;

• sistemul de fixare: plăci cu nuturi sau folie cu plasă și clipsuri;

• izolația de sub țeavă, dacă nu e deja în placa cu nuturi;

• banda perimetrală, pe conturul fiecărei încăperi;

• ansamblul distribuitor cu debitmetre, plus cutia sau nișa lui;

• grupul de pompare cu vană de amestec, care coboară temperatura de tur;

• automatizarea: termostate de cameră, actuatoare pe circuite, cablaj;

• aditivul pentru șapă și șapa propriu-zisă, material plus turnare;

• manopera de montaj, proba de presiune și echilibrarea pe debitmetre.

Sursa de căldură nu intră în devizul de pardoseală și nu se dimensionează după suprafață, ci după pierderile casei. O centrală în condensație, o centrala pe peleti sau o pompă de căldură schimbă complet costul de exploatare, dar nu schimbă numărul de metri de țeavă din șapă. Dacă sursa lucrează la temperatură fixă, cum face un cazan pe combustibil solid, apare separat și discuția despre acumulare, adică cu puffer sau fara.

Metri de țeavă la 100 mp: pas de 20 cm față de pas de 15 cm

Pasul e distanța dintre două tuburi vecine, iar din el iese direct cantitatea de țeavă. Un metru pătrat împărțit la 0,20 m dă 5 metri liniari de țeavă. Același metru pătrat împărțit la 0,15 m dă 6,7 metri. Nu e o estimare de catalog, e o împărțire care se poate reface pe telefon, în magazin.

A doua corecție e la suprafață: 100 mp construiți nu sunt 100 mp de țeavă. Scazi pereții interiori, zona de sub mobila fixă de bucătărie, cabina de duș, uneori dressingul. Rămân uzual 85 până la 90 mp de acoperit. Pe astea se calculează tot devizul, inclusiv manopera, și pe astea ceri oferta.

• Ce măsori

  Pas 20 cm

  Pas 15 cm

• Țeavă pe metru pătrat acoperit

  5 m

  6,7 m

• Țeavă pentru 85 mp acoperiți

  circa 425 m

  circa 570 m

• Total cu traseele de legătură până la distribuitor

  450 la 500 m

  600 la 650 m

• Suprafață acoperită de un circuit de 90 m

  circa 18 mp

  circa 13,5 mp

• Circuite la o casă de 100 mp cu 7 încăperi

  7 la 8

  9 la 10

• Căi de distribuitor, cu rezervă

  8 la 10

  10 la 12

Diferența brută între cele două variante, la aceeași casă, e de aproximativ 150 de metri de țeavă, plus două circuite, plus căile de distribuitor care vin după ele. Asta e tot ce te costă în plus pasul de 15 cm pe partea de materiale. Ce câștigi pentru banii ăia îl vezi în secțiunea despre consum.

De la metri la circuite și la numărul de căi

Numărul de circuite nu se stabilește din suprafață, ci din lungimea maximă a unui colac. La țeavă de 16x2 mm se ține uzual sub 90 la 100 de metri pe circuit, altfel pierderea de presiune crește peste ce poate duce pompa și circuitul lung rămâne rece la capăt. De aici vine rândul din tabel: un circuit de 90 m acoperă circa 18 mp la pas 20 și doar 13,5 mp la pas 15.

A doua regulă e că un circuit nu trece prin două camere. Fiecare încăpere primește cel puțin un circuit, ca să poți regla debitul pe cameră, iar baia se ia separat pentru că vrea temperatură mai mare. La o casă de 100 mp cu living, bucătărie, două dormitoare, hol și două băi ies deci minimum șapte circuite, chiar dacă lungimea totală ar încăpea în cinci. Livingul de 30 mp la pas 15 se împarte oricum în trei bucle.

Practic: la pas de 20 cm iei un distribuitor de 8 până la 10 căi, la pas de 15 cm unul de 10 până la 12. Cumperi cu una sau două căi în plus, nu la fix. O cale liberă costă câteva zeci de lei acum și rezolvă gratis extinderea din garaj sau din terasa închisă peste doi ani. Un ansamblu din inox de 1 țol, cu debitmetre pe tur, de 10 până la 12 căi, e listat între 945 și 1474 de lei, în funcție de numărul de căi și de producător.

Comparate pe același criteriu, adică număr de căi și material, diferența dintre gamele de distribuitoare se vede la 11 căi: aceeași funcție, două niveluri de preț.

Dacă circuitele se împart pe două zone, parter și mansardă, două distribuitoare mici pot ieși mai ieftin decât unul mare, iar pe deasupra scurtezi traseele de legătură, adică țeavă care se plătește dar nu încălzește. Pentru o extindere de două sau trei circuite există ansambluri de 3 căi, sub 500 de lei, de exemplu codul 1085. Atenție să nu confunzi distribuitorul de pardoseală cu un distribuitor calorifere: al doilea nu are debitmetre și nu se echilibrează pe circuite lungi.

Devizul pe linii: cantitatea pentru 100 mp și unitatea în care ceri prețul

• Linia din deviz

  Cantitatea la 100 mp

  Cum ceri prețul

  Ce verifici

• Țeavă 16x2 mm

  450 la 500 m la pas 20; 600 la 650 m la pas 15

  lei pe metru liniar, colac de 100, 200 sau 500 m

  să iasă fiecare circuit dintr-un colac, fără îmbinări sub șapă

• Plăci cu nuturi sau folie cu plasă și clipsuri

  85 la 90 mp

  lei pe metru pătrat

  dacă izolația e inclusă în placă și ce grosime are

• Bandă perimetrală

  90 la 120 m, măsurați pe conturul camerelor

  lei pe metru liniar, rolă de 25 sau 50 m

  înălțimea benzii peste nivelul finit al șapei

• Ansamblu distribuitor cu debitmetre

  1 buc de 10 la 12 căi, sau două ansambluri mai mici

  lei pe bucată, pe număr de căi

  debitmetre pe tur, robineți de închidere pe fiecare cale

• Cutie sau nișă de distribuitor

  1 buc, dimensionată pe numărul de căi

  lei pe bucată

  să încapă și grupul de pompare, dacă intră în nișă

• Grup de pompare cu vană de amestec

  1 buc

  lei pe bucată

  intervalul de reglaj al turului și clasa pompei

• Termostate și actuatoare

  1 termostat pe zonă, 1 actuator pe circuit zonat

  lei pe bucată

  tensiunea de comandă și dacă vine cu bandă de conexiuni

• Aditiv plastifiant pentru șapă

  dozat pe sacul de ciment, pentru 85 la 90 mp

  lei pe litru sau pe kilogram

  dozajul cerut de producător, scris pe bidon

• Șapă, material plus turnare

  85 la 90 mp, la 6,5 la 7 cm grosime

  lei pe metru pătrat, la grosimea dată

  grosimea peste țeavă, nu grosimea totală

• Manoperă montaj țeavă și distribuitor

  85 la 90 mp

  lei pe metru pătrat montat

  dacă include proba de presiune și echilibrarea

De ce nu găsești aici lei pe metru de țeavă

Prețul pe metru de țeavă, pe metru pătrat de plăci, pe șapă și pe manoperă se schimbă cu producătorul, cu regiunea și cu luna. Dacă ți-aș da un interval fix, ai pleca la magazin cu o cifră care nu ține și ai negocia pe ea.

Coloana care îți folosește e a doua: cantitatea. Cu ea ceri același lucru de la trei furnizori și compari trei oferte pe același număr de metri, la același pas, pe aceeași suprafață acoperită.

Grupul de pompare: piesa pe care o taie devizele subțiri

O centrală clasică dă tur de 60 până la 70 °C. Pardoseala lucrează cu 30 până la 45 °C. Între ele stă un grup cu vană de amestec cu trei căi și pompă de circulație, care ia apă fierbinte din tur, o amestecă cu retur rece de la circuite și trimite în distribuitor apă la temperatura cerută. Când oferta e suspect de mică, prima linie care lipsește e asta.

Consecințele lipsei nu sunt teoretice. Șapa primește apă prea caldă, se dilată neuniform și crapă, iar pardoseala devine incomodă la mers. Limita de care se ține toată lumea din meserie e temperatura suprafeței: până la 29 °C în zonele de locuit și în jur de 33 °C în băi. Peste asta nu mai e încălzire, e disconfort plătit lunar.

Pe grup se montează și un limitator de temperatură pe tur, reglat sub valoarea maximă admisă de producătorul țevii, care taie pompa dacă vana se blochează deschisă. Dacă sursa e un cazan pe lemne care lucrează oricum la temperatură mare, merită citit și la ce temperatura se tine centrala pe lemne, pentru că reglajul de la sursă și cel de la pardoseală se fac împreună, nu separat.

Șapa: grosime, greutate, rosturi

Peste țeavă se lasă minimum circa 45 mm de șapă cimentoasă, ca stratul să fie rigid și să distribuie căldura uniform. Cu țeavă de 16 mm asta înseamnă un pachet de 6,5 până la 7 cm de la fața plăcii cu nuturi în sus. Când cineva îți promite 4 cm total, întreabă unde stau cei 16 mm de țeavă.

Greutatea contează mai mult decât se crede. O șapă de 7 cm cântărește în jur de 145 kg pe metru pătrat, adică peste 12 tone pe 85 mp. Pe placă de beton nu e o problemă. Pe planșeu de lemn, la mansardă, e o întrebare pentru un inginer de structură înainte de comandă, nu după turnare.

Aditivul plastifiant nu e opțional: fără el șapa nu curge printre tuburi și rămân goluri de aer exact acolo unde ar trebui contact. Câmpurile mari se separă cu rosturi de dilatație, la peste circa 40 mp sau când o latură depășește 8 m, plus în pragurile de uși. Țeava care traversează un rost trece protejată în teacă. Și încă o cifră de reținut la faza de proiect: pachetul complet, izolație plus șapă plus finisaj, ajunge la 11 până la 13 cm, deci cota ușilor, a treptelor și a pragului de la intrare se verifică înainte, nu cu flexul după.

Manopera și ce nu intră în ea

Manopera se dă pe metru pătrat montat, dar cere-o desfăcută în trei poziții, ca să știi ce compari: montajul propriu-zis, adică bandă, plăci, țeavă, racordarea la distribuitor și proba de presiune; turnarea șapei; punerea în funcțiune, adică umplerea, aerisirea și echilibrarea debitmetrelor cameră cu cameră. A treia poziție e cea care se uită cel mai des și e cea care face diferența între o instalație caldă uniform și una cu un dormitor rece.

Ce nu intră uzual în prețul pe metru pătrat: nișa spartă în perete pentru distribuitor, transportul materialului la etaj, decopertarea unei pardoseli vechi, gunoiul, plus racordurile la sursă. Întreabă explicit despre fiecare, cu ele în față, și cere totalul pe hârtie.

Două lucrări care nu se fac de proprietar

Racordul sursei la instalația de gaz și legăturile la tabloul electric se execută numai de un instalator autorizat, cu documentele lucrării predate la final. Nu e o formalitate de birou: fără ele nu ai garanție la echipament și nu ai acoperire la asigurare.

Dacă sursa e o centrală pe gaz, citește condițiile înainte de a cumpăra pardoseala, în centrala termica pe gaz. Ordinea corectă e sursă dimensionată, apoi circuite, nu invers.

Un punct de control la care nu se face rabat: proba de presiune se face înainte de turnarea șapei, se ține circa 24 de ore la presiunea indicată de producătorul țevii, iar circuitele rămân sub presiune în timpul turnării. Așa vezi imediat dacă lopata a atins un tub. După ce șapa s-a întărit, o reparație costă mai mult decât toată linia de țeavă din deviz.

Pas de 15 sau pas de 20: ce se schimbă în consum

Comparate pe același criteriu, adică aceeași cameră cu aceeași pierdere de căldură, cele două variante dau același confort. Ce diferă e temperatura de tur necesară. La pas mic, țeava e mai densă, suprafața de schimb e mai mare, deci scoți aceeași căldură cu apă mai puțin caldă. La pas mare ai nevoie de câteva grade în plus pe tur pentru același rezultat.

Unde se transformă asta în bani depinde de sursă. O centrală în condensație și o pompă de căldură câștigă randament cu fiecare grad coborât pe tur, deci pasul strâns se plătește singur în timp. Când sursa lucrează oricum la temperatură fixă și grupul de amestec taie turul, câștigul e mai mic, pentru că randamentul cazanului nu se schimbă cu pasul din pardoseală. Nu îți dau un procent de economie, pentru că nu am o măsurătoare pe care să-l sprijin, iar un procent inventat e exact lucrul cu care se vând devize proaste.

Varianta pe care o montez de obicei: pas de 15 cm în fâșia de un metru de la pereții exteriori și de la ferestrele mari, plus în băi, și pas de 20 cm în restul camerei. Plătești metrii în plus doar unde se pierde căldura, nu pe toată suprafața. La 100 mp asta ridică țeava cu 60 la 90 de metri față de varianta integral la 20 cm, nu cu 150.

Ce se mai cumpără pe lângă kit

Kiturile de pardoseală conțin de regulă țeavă, plăci și distribuitor. Restul apare pe bonuri separate, iar suma lor nu e neglijabilă la 100 mp:

• folie de polietilenă sub izolație, pe placa de beton, contra umezelii;

• coturi de ghidaj la ieșirea țevii din șapă spre distribuitor, câte două pe circuit;

• teacă de protecție pentru trecerile prin rosturi și praguri;

• clipsuri sau capse, dacă montezi pe folie cu plasă și nu pe plăci cu nuturi;

• robineți de închidere, termometre și aerisitor pe distribuitor;

• racord de umplere și golire, plus un furtun de care nu-ți pare rău;

• termostate de cameră și actuatoare pe circuitele zonate, plus cablajul lor;

• marcaje pe fiecare cale de distribuitor, ca să știi peste cinci ani ce cameră reglezi.

Într-o casă deja finisată, un actuator fără fir mută costul de la manoperă la echipament: la peste 500 de lei bucata, socotești câte circuite au chiar nevoie de zonare separată, nu toate.

O ultimă linie de buget, adesea uitată: finisajul. Peste încălzirea în pardoseală se pune material cu rezistență termică mică, uzual sub 0,15 m²K/W pentru tot pachetul de deasupra șapei. Gresia e cea mai bună la transfer, parchetul merge doar dacă e marcat pentru pardoseală încălzită, iar mocheta groasă anulează o parte din ce ai plătit sub ea.

---

Întrebări frecvente

Câți metri de țeavă intră la 100 mp?

Pe 85 mp efectiv acoperiți, între 450 și 500 m la pas de 20 cm și între 600 și 650 m la pas de 15 cm, cu traseele de legătură până la distribuitor incluse. Comanzi în colaci întregi, astfel încât fiecare circuit să iasă dintr-un singur colac.

Ce distribuitor iau pentru o casă de 100 mp?

De 8 până la 10 căi la pas de 20 cm și de 10 până la 12 căi la pas de 15 cm, cu debitmetre pe tur și robineți de închidere pe fiecare cale. Numărul minim de căi e numărul de încăperi, cu băile socotite separat, iar o cale liberă în plus îți rezolvă o extindere ulterioară.

Pot pune pardoseală doar în baie și în bucătărie?

Da, iar atunci nu ai nevoie de un ansamblu mare: două sau trei circuite intră pe un distribuitor de 3 căi. Grupul de amestec rămâne totuși obligatoriu, pentru că temperatura de tur trebuie coborâtă indiferent de câți metri pătrați încălzești.

Cât aștept de la turnarea șapei până la prima pornire?

La șapa cimentoasă se așteaptă uzual circa 21 de zile, apoi temperatura se urcă treptat, câteva grade pe zi, nu direct la valoarea de lucru. Pornirea forțată a unei șape necoapte se vede în fisuri, iar fisurile nu se mai închid.

Cum compar două oferte care arată complet diferit?

Le aduci pe același numitor: aceeași suprafață acoperită în metri pătrați, același pas, aceiași metri de țeavă, același număr de căi, cu grupul de amestec și cu echilibrarea trecute explicit. Dacă o ofertă nu are aceste poziții scrise, nu e mai ieftină, e incompletă. Pe magazinul de la care cumperi, cere fișa tehnică a fiecărei poziții, așa cum apare la dolinex, și compară pe date, nu pe total.