Întrebarea sună aproape la fel de fiecare dată: am găsit o centrală electrică de 9 kW, cât mă costă pe lună? Răspunsul cinstit nu e o sumă, ci o înmulțire. Iar înmulțirea o poți face singur, cu telefonul în mână, chiar în fața raftului.

Mai jos e calculul întreg: ce înseamnă de fapt cei 9 kW, cum ajungi de la ore de funcționare la kWh, cum treci de la kWh la lei cu propria factură în față și cum compari corect cu gazul. Nu scriu aici niciun tarif și niciun număr de ore pentru casa ta, pentru că nu am de unde să le știu. Scriu metoda prin care ajungi la cifrele tale, singurele care se plătesc.

Cele trei cifre din care iese factura

Puterea centralei, în kilowați: o ai pe plăcuță, aici 9 kW. Orele echivalente de funcționare la putere plină, pe zi: pe astea le măsori, în 24 de ore. Prețul tău pe kilowatt-oră: e pe factura de energie. Înmulțești cele trei cifre și ai suma. Restul articolului explică de unde iei fiecare.

Ce înseamnă 9 kW: putere, nu consum

Cei 9 kW de pe plăcuță sunt puterea maximă pe care o trage centrala din rețea, cu toate rezistențele cuplate. Nu sunt consumul ei pe oră, pe zi sau pe lună. Confuzia asta e cea mai scumpă dintre toate, în ambele sensuri: unii se sperie degeaba, alții își fac socoteala la jumătate.

Formula e de școală: kilowați înmulțit cu ore egal kilowați-oră. O centrală de 9 kW care merge o oră întreagă la putere plină ia 9 kWh. Dacă merge jumătate de oră, 4,5 kWh. Contorul nu știe altceva.

În realitate nu merge continuu. Termostatul o pornește când scade temperatura în casă și o oprește când o atinge, iar rezistențele se cuplează în trepte, nu toate deodată. De aceea cifra cu care lucrăm nu e timpul cât stă aprinsă, ci orele echivalente la putere plină: iei kWh consumați într-o zi și îi împarți la 9. Dacă a consumat 36 kWh, a mers echivalentul a 4 ore la putere plină.

Tabelul: de la ore pe zi la kWh pe lună

Tabelul de mai jos nu conține nicio presupunere despre casa ta. E doar înmulțirea, gata făcută, pentru o lună de 30 de zile.

Coloana din dreapta e singura cifră pe care o înmulțești cu prețul tău pe kilowatt-oră. Atât. Tot ce urmează e despre cum afli în ce rând ești, iar asta se lămurește în 24 de ore, cu contorul.

Cum afli în 24 de ore câte ore merge centrala la tine

Nu ai nevoie de niciun calcul complicat ca să pornești. Ai nevoie de o zi rece, de indexul contorului și de răbdarea de a nu umbla la termostat o zi întreagă.

1. Alege o zi rece și notează temperatura de afară, dimineața și seara. E eticheta măsurătorii: un consum luat la minus 5 grade nu se compară cu unul luat la plus 8.

2. Pune termostatul la temperatura la care ții casa în mod normal și nu îl mai atinge până termini.

3. Citește indexul contorului de energie seara, la o oră fixă, și notează-l cu ora lângă.

4. Citește-l a doua zi, la aceeași oră. Diferența e consumul întregii case pe 24 de ore, cu tot cu frigider și lumini.

5. Ca să rămâi doar cu centrala: cel mai curat e un contor separat pe circuitul ei, montat în tablou de un electrician autorizat. Varianta fără intervenție e să repeți măsurarea într-o zi cu vreme asemănătoare, cu centrala oprită, și să scazi.

6. Împarte rezultatul la 9. Ai obținut orele echivalente pe zi, adică rândul tău din tabel.

Înmulțește cu 30 și ai luna. Ia cifra ca ordin de mărime, nu ca sentință: consumul urcă și coboară odată cu diferența dintre temperatura din casă și cea de afară, iar o lună de iarnă are și zile de minus 5, și zile de plus 5. O măsurătoare făcută în cea mai rece zi îți dă un maxim, nu o medie.

Ce faci singur și ce nu

Citirea indexului o faci singur, fără să atingi nimic. Montarea unui contor separat, a unei siguranțe noi sau tragerea circuitului pentru centrală se fac de un electrician autorizat. La 9 kW vorbim de un curent mare, iar un cablu subdimensionat înseamnă cablu fierbinte în perete.

De la kWh la lei: înmulțirea se face cu factura ta

Aici mulți se opresc și caută un tarif pe internet. Nu are rost: prețul diferă de la un furnizor la altul, de la un contract la altul și de la o perioadă la alta. Cifra care te interesează e pe hârtia ta. Caută trei lucruri pe ea.

• Prețul energiei, în lei pe kilowatt-oră. Vezi dacă e prețul simplu sau cel final, cu tot cu distribuție și taxe. Pe ăla îl folosești în înmulțire.

• Componentele fixe: abonament și orice linie care nu se înmulțește cu consumul. Rămân pe factură și când centrala e oprită, deci se adună la total, nu la prețul pe kWh.

• Tipul de tarif: dacă ai contract cu tarif diferențiat pe intervale orare, aceiași kWh costă altfel în funcție de ora la care intră centrala.

Aici intră și discuția despre puffer. Un rezervor de acumulare nu face casa să ceară mai puțină căldură, deci nu e o reducere de consum în sine, dar îți permite să încarci apa caldă când curentul e mai ieftin și reduce numărul de porniri. Despre când are sens și când nu, am scris pe larg aici: cu puffer sau fără.

De ce o casă de 100 mp nu are o singură cifră

Am fost întrebat de multe ori cât consumă o centrală de 9 kW la o casă de 100 mp, la minus 5 grade. Nu dau o cifră, pentru că nu am cum să o știu, iar dacă aș da-o din burtă, diferența dintre ea și realitate s-ar vedea în sute de lei pe factură. Aceeași suprafață consumă complet diferit în funcție de:

• izolația pereților și a planșeului de sub pod;

• tâmplărie: câte geamuri, pe ce parte a casei, cu câte rânduri de sticlă;

• câte camere ții încălzite și la ce temperatură stă termostatul;

• corpurile de încălzire: pardoseală la temperatură joasă sau calorifere la temperatură mare;

• dacă pe aceeași centrală atârnă și prepararea apei calde menajere.

Ai două variante serioase în loc de o cifră luată de undeva: ori măsori 24 de ore, cum am arătat mai sus, ori ceri un calcul de necesar termic făcut pe casa ta, cu pereții și geamurile ei. A doua costă, dar e singura care îți dă o cifră înainte de montaj. Iar maneta cu efectul cel mai mare, și singura gratuită, rămâne temperatura de pe termostat.

Electric față de gaz, pe același criteriu: lei pe kWh util

Comparația care se face de obicei, lei pe metru cub la gaz față de lei pe kilowatt-oră la curent, nu spune nimic: sunt unități diferite. Ca să compari, aduci ambele prețuri la aceeași unitate și la aceeași căldură ajunsă în calorifer. Patru pași.

1. Adu gazul la kWh. Dacă factura ta e deja în kWh, ai cifra. Dacă e în metri cubi, furnizorul trece pe factură coeficientul cu care convertește; folosește-l pe al tău, nu unul luat de pe internet.

2. Împarte la randament. Rezistența electrică transformă practic tot ce trage din rețea în căldură în apa din instalație. Centrala pe gaz are un randament sub 100 la sută, diferit între una cu condensare și una clasică, scris în fișa ei tehnică. Prețul pe kWh util e prețul pe kWh împărțit la randament.

3. Adaugă liniile fixe. La gaz: abonamentul plus verificarea și revizia periodică, făcute de firmă autorizată. La electric: nu ai revizie de gaz, dar poți avea de plătit o dată un spor de putere.

4. Compară ce cere fiecare la montaj. Gazul cere racord, aviz, coș de fum și lucrare făcută de firmă autorizată. Electricul cere putere aprobată suficientă în contract și circuit dedicat, făcut de electrician autorizat.

Abia după cei patru pași ai două cifre care se pot pune una lângă alta. Dacă te uiți și la varianta pe gaz, ghidul de cumpărare cu tot ce se verifică înainte e aici: centrală termică pe gaz.

Diferența care nu se vede în preț: pana de curent

O centrală pe gaz, pe lemne sau pe peleți are nevoie de curent doar pentru pompă, automatizare și, la peleți, pentru melcul de alimentare, deci o poți ține în funcțiune cu o sursă UPS mică. O centrală electrică de 9 kW nu are ce UPS să o susțină: rezistențele cer mult prea mult. Când se ia curentul, rămâi fără căldură și fără apă caldă în același timp. Dacă stai într-o zonă cu întreruperi dese, pune asta în balanță înainte de preț.

Peleți, lemne, GPL: aceeași împărțire, alte linii de cost

Criteriul rămâne lei pe kWh util, plus ce cere fiecare variantă la montaj și lunar. Tabelul nu conține prețuri, pentru că prețurile se schimbă. Conține locul de unde îți iei tu prețul și ce mai intră pe listă.

Pe peleți și pe lemne, diferența mare nu e în tabel, ci în muncă: iarna, cineva pune combustibilul și scoate cenușa, zilnic. Dacă te uiți într-acolo, am scris despre centrala pe peleti și despre centrala pe GPL, iar comparația dintre variante e aici: cele mai bune centrale pe lemne și peleți. Aceeași socoteală cu ore și kWh am făcut-o și pentru aparatul care încălzește iarna pe pompă de căldură: cât consumă un aer condiționat.

Ce mai trebuie cumpărat pe lângă centrala de 9 kW

Prețul de pe eticheta centralei nu e costul instalației. Astea sunt liniile care apar după, în ordinea în care te lovesc.

Racordul electric și puterea aprobată

La 230 V, 9 kW înseamnă în jur de 39 de amperi pe o singură fază. Racordată trifazic, la 400 V, aceeași putere se împarte și scade la circa 13 A pe fază. De aceea multe centrale electrice de puterea asta se livrează cu posibilitate de racordare mono sau trifazică; verifică în fișa tehnică ce cere modelul tău. Secțiunea cablului și curentul siguranței nu se iau dintr-un articol, le stabilește electricianul autorizat, după lungimea circuitului și felul în care e pozat.

Înainte de toate, uită-te în contractul de furnizare la puterea aprobată. Cei 9 kW se adună peste tot ce mai ai pornit în casă. Dacă suma trece peste ce ai aprobat, ai nevoie de un spor de putere de la operatorul de distribuție, iar ăsta e un dosar, un aviz și o lucrare, nu o formalitate de o zi. Se verifică înainte de comandă, nu după.

Apa caldă menajeră, linie separată pe factură

O centrală electrică de încălzire nu face automat și apă caldă la robinet. Dacă modelul ales e doar pe încălzire, apa caldă vine din altă parte, iar acea parte are consumul ei, care se adună la cifra din tabel.

Varianta cea mai simplă e un boiler electric separat: o rezistență de 2000 W adaugă 2 kWh pentru fiecare oră în care e pornită, iar orele le afli la fel, cu indexul contorului.

A doua variantă mută consumul, nu îl elimină. Un boiler cu serpentină nu are rezistență proprie, ci primește căldură de la centrală: nu apare ca linie separată, dar cere ore în plus de la cei 9 kW. Comparate pe același criteriu, kWh pe lună, alegerea se vede limpede: la boilerul electric plătești puterea rezistenței lui, la cel indirect plătești ore de centrală.

Dacă mergi pe varianta cu serpentină, capacitatea se alege după câte băi ai și în câte se face duș în același interval.

Piesele mici care țin rezistențele curate

Rezistențele sunt partea care se schimbă cel mai des la o centrală electrică, iar ce le scurtează viața e apa murdară din instalație și aerul rămas în circuit. Depunerile se așază pe rezistență și strică transferul de căldură, iar aerul strâns în calorifere face pompa să lucreze degeaba și centrala să pornească des. Ambele se rezolvă cu piese ieftine, puse la montaj.

Un aerisitor automat pe punctul înalt al instalației și un agent de curățare și protecție la umplere intră pe aceeași listă de cumpărături, alături de centrală.

Restul listei

• Termostat de ambient, de preferat programabil. E piesa cea mai ieftină cu efectul cel mai mare asupra orelor de funcționare, adică direct asupra cifrei din tabel.

• Puffer, dacă vrei să muți orele pe intervalul mai ieftin sau dacă mai ai o sursă de căldură în casă.

• Ce e deja inclus în aparat: pompă, vas de expansiune, supapă de siguranță, manometru. Citește în fișă, ca să nu cumperi de două ori și nici să nu-ți lipsească la montaj.

Lista cu care mergi în magazin

Dacă citești articolul pe telefon, în fața raftului, astea sunt lucrurile pe care le întrebi, în ordine.

• Puterea în kW și dacă rezistențele intră în trepte sau toate deodată.

• Racordare monofazică sau trifazică și ce curent cere pe fază, ca să știi ce îi spui electricianului.

• Ce e inclus în aparat: pompă, vas de expansiune, supapă de siguranță.

• Dacă are ieșire pentru boiler și dacă acceptă termostat de ambient sau programator extern.

• Dimensiunile carcasei și distanțele minime față de pereți și tavan, din fișa tehnică a modelului.

• Diametrul racordurilor de tur și retur, ca să știi ce fitinguri iei odată cu centrala.

• Garanția, separat pe aparat și pe rezistențe, și de unde se cumpără o rezistență de schimb.

• Puterea aprobată din contractul tău, pe care ai verificat-o acasă, și cifra ta de kWh pe 24 de ore, dacă ai apucat să măsori.

Cu lista asta în mână, discuția nu mai e despre cât consumă o centrală de 9 kW în general, ci despre cât consumă la tine. Prima întrebare nu are un răspuns. A doua are, și încape în trei înmulțiri.

Întrebări frecvente

O centrală electrică de 9 kW consumă 9 kWh pe oră?

Doar în orele în care merge continuu, cu toate rezistențele cuplate. În rest consumă proporțional cu timpul de funcționare: jumătate de oră înseamnă 4,5 kWh. Cifra care contează e suma orelor echivalente la putere plină dintr-o zi, citită ca diferență de index la contor.

Cât costă pe lună la o casă de 100 mp?

Nu există o cifră unică, pentru că depinde de izolație, de tâmplărie, de temperatura de pe termostat și de câte camere încălzești. Metoda e însă aceeași pentru orice casă: orele echivalente pe zi, înmulțite cu 9, înmulțite cu numărul de zile, înmulțite cu prețul tău pe kilowatt-oră.

E mai ieftin curentul sau gazul?

Se compară doar aduse la aceeași unitate, lei pe kWh util. Iei prețul de pe fiecare factură, convertești gazul la kWh cu coeficientul propriului furnizor, împarți la randamentul aparatului din fișa lui tehnică și abia apoi pui cele două cifre alături. Adaugă și liniile fixe: abonamente, revizia la gaz, eventualul spor de putere la electric.

Pot să pun o centrală de 9 kW pe instalația electrică existentă?

Numai dacă puterea aprobată din contract și instalația din casă o suportă. La 230 V vorbim de circa 39 de amperi pe o fază, deci de un circuit dedicat. Verifici contractul, apoi chemi un electrician autorizat să se uite la tablou și la coloană. Nu e lucrare de făcut singur.

Un puffer îmi scade consumul?

Nu scade căldura de care are nevoie casa. Ce face e să reducă numărul de porniri și să îți permită să încarci apa caldă în intervalul orar mai ieftin, dacă ai tarif diferențiat. Câștigul e din mutarea orelor, nu din dispariția lor.